Populație

Comuna Jorăști are o populație de 1778 locuitori din care:

• în satul Jorăști – 1214
• în satul Zărnești – 366
• în satul Lunca-218

și un număr de 1034 de gospodării dispuse astfel:

• satul Jorăști– 681
• satul Zărnești – 223
• satul Lunca-130

Activități specifice zonei:

• agricultura, zootehnie, piscicultură
• ACCES LA CĂI DE COMUNICAȚII ȘI TELECOMUNICAȚII
  Localitatea Jorăști este traversată de Drumul Județean DJ 242H Galați-Foltești-Tg.Bujor-Jorăști-Rădești și de Drumul Județean DJ 251 C Valea Mărului-Vîrlezi Jorăști-Balintești.
  Comunicarea cu principalele orașe: Galați-Tg.Bujor-Jorăști se efectuează cu autobuze și microbuze.
  În comuna Jorăști există telefonie fixă și 2 stații de bază pentru telefonia mobilă.
  Posturile TV sunt recepționate prin antene satelit și cablu.

ACTIVITĂȚI ECONOMICE PRINCIPALE

• Ferme arendatoare pentru culturi agricol.

Educație

Școala gimnazială are un număr de 186 de elevi

Grădinița Jorăști are un număr de 26 preșcolari

Grădinița Zărnești are un număr de 13 preșcolari

Grădinița Lunca are un număr de 10 preșcolari

Un număr de 28 cadre didactice desfășoară activitatea în instituțiile de învățământ.

Monumente istorice

Monumentul Eroilor din satul Jorăști

Biblioteca

Biblioteca comunală Jorăşti a fost înfiinţată în anul 1958 şi până în 1977 a funcţionat în casa lui Podaşcă Nicolae. În anul 1977 biblioteca a fost mutată de doamna Bezman Vasilica în clădirea dispensarului medical. De la 1 iunie 2012 noul sediu al bibliotecii comunale Jorăşti este în clădirea Centrului Integrat de Servicii Sociale.Fondul de carte numără 8922 volume, cuprinzând literatura română, universală, filosofie, religie, istorie, ştiinţe sociale, geografie, medicină. Un alt fond este constituit din „Dicţionare” pe domenii diferite. Numărul cititorilor este în medie de 450 lunar, aceştia provenind din rândul copiilor, al cadrelor didactice, al agricultorilor şi chiar al şomerilor.Biblioteca conlucrează cu diferite instituţii de la nivelul comunei, în special cu şcoala, organizând în comun diverse acţiuni cu ocazia unor sărbători naţionale, aniversări, omagierea unor personalităţi.

Bibliotecari: Prisecaru Maria, Buţurcă Elisabeta, Filote Ioana, Rusu Paulina, Bejan Felicia, Miron Liliana, Guţu Maria, Strugaru Nuţa, Cirnici Rodica, Bezman Vasilica, Tacu Elvira, Veliche Lucica, Dimofte Mariana,Vicol Liliana.

Traditii si obiceiuri

Colindatul copiilor
Practicile traditionale ale sarbatorilor de iarna mostenite din cele mai vechi timpuri se desfasoara si in prezent in forme deosebit de variate, implicind participarea intregii colectivitati, inclusiv a copiilor. Craciunul concentreaza o seamă de ritualuri și obiceiuri intre care se remarcă, in toata frumusetea si prospetimea sa, colindatul copiilor.

Sorcova si Semanatul
În dimineața Anului Nou, copiii obișnuiesc să meargă cu Sorcova și cu Semănatul. Obiceiul este practicat de copiii de la 3-4 ani până la 12-13 ani. Adesea copiii merg câte doi, alteori merge doar unul singur, colindindu-se doar membrilor familiei sau unui grup de vecini.

Plugușorul
Urarea cu plugul sau cu buhaiul, Plugușorul cum i se spune în popor, este un străvechi obicei agrar prin excelență, care se practică în ziua de Anul Nou, ceata de urători formată din doi până la douăzeci de flăcăi sau bărbați însuraței de curând, pleacă din casă în casă să ureze cu Plugușorul sau să „hăiască”. Cu Plugușorul urează și copiii din comună, până la lăsarea serii.